Iranul a respins un plan în 15 puncte propus de SUA pentru a încheia războiul și a descris inițiativa drept „ilogică”. Potrivit agenției semi-oficiale Fars, un armistițiu este în prezent exclus pentru Iran. Fars a relatat, citând surse informate, că „nu este logic” să negociezi cu actori care încalcă acordurile. În schimb, Iranul se concentrează pe atingerea „țintelor sale strategice” în conflict. Doar atunci când acestea vor fi îndeplinite se va putea discuta despre încheierea războiului – dar nu despre un armistițiu.
Ce dorește SUA de la Iran?
- Desființarea capacităților nucleare existente care au fost deja dezvoltate
- Un angajament că Iranul nu va urmări niciodată obținerea de arme nucleare
- Niciun material nu va fi îmbogățit pe teritoriul Iranului
- Tot materialul îmbogățit va fi livrat către Saba, conform unui calendar stabilit de părți
- Instalațiile de la Natanz, Isfahan și Fordow vor fi dezafectate – distruse
- Agenția pentru Energie Atomică va avea acces la toate informațiile din interiorul granițelor Iranului
- Iranul va renunța la aliații din regiune
- Va înceta efectiv finanțarea și înarmarea acestor grupuri din regiune
- Strâmtoarea Hormuz va rămâne deschisă, va fi o zonă maritimă liberă – fără blocaje
- Amânarea unei decizii privind programul de rachete balistice
- Rachetele balistice vor fi utilizate doar în scop defensiv
Ce ar primi Iranul în schimb?
- Ridicarea tuturor sancțiunilor
- Sprijin pentru promovarea și dezvoltarea unui program nuclear civil la Bushehr (pentru producerea de energie electrică)
- Eliminarea amenințării reintroducerii automate a sancțiunilor.
Iranul respinge negocierile și formulează propriile cereri
Din Iran vin însă semnale contradictorii. Oficial, conducerea neagă că ar negocia cu SUA. În același timp, presa americană relatează că Gardienii Revoluției iraniene ar fi prezentat, la rândul lor, un set de cerințe. Oficialii iranieni le-au spus țărilor care încearcă să medieze negocierile de pace cu SUA că au fost păcăliți deja de două ori de președintele Trump și „nu vrem să fim păcăliți din nou”, potrivit unei surse citată de Bloomberg. Ei se tem că Trump câștigă timp în timp ce aduce mai mult echipament militar în Orientul Mijlociu.
Condițiile puse de Iran
Iranul a prezentat cinci condiții specifice în care ar fi dispus să încheie războiul, potrivit PressTV.
- O oprire completă a „agresiunii și asasinatelor”.
- Stabilirea unor mecanisme concrete care să garanteze că nu va fi reluat războiul împotriva Republicii Islamice.
- Plata garantată și clar definită a despăgubirilor și reparațiilor de război.
- Încheierea conflictului pe toate fronturile și pentru toate grupările de rezistență implicate în întreaga regiune.
- Recunoaștere internațională și garanții privind dreptul suveran al Iranului de a exercita control asupra Strâmtorii Hormuz.
Mass-media de stat din Iran afirmă că, după analizarea celor 15 puncte transmise de SUA prin intermediul pakistanezilor, acestea trebuie respinse deoarece sunt „excesive”. CNN arată că oficialii administrației Trump lucrează pentru a organiza o întâlnire în Pakistan în acest weekend, pentru a găsi o cale de ieșire din război, potrivit unor oficiali de rang înalt, însă calendarul rămâne incert.
Cine va negocia pentru SUA si pentru Iran?
„Vorbim cu liderii potriviți și își doresc foarte mult să ajungă la un acord”, a spus Trump, miercuri, despre discuțiile incipiente dintre SUA și Iran, care ar fi avut loc loc chiar atunci, scrie The Washington Post. Surse din Golf au declarat pentru britanicii de la The Telegraph că liderii iranieni refuză să mai negocieze cu Steve Witkoff și Jared Kushner. Aceștia i-ar fi ”înjunghiat pe la spate”, atacul american de pe 28 februarie venind în timpul negocierilor cu cei doi trimiși americani. Preferatul Iranului ar fi vicepreședintele JD Vance. Acesta, foarte apropiat de aripa MAGA a Partidului Republican, s-a făcut nevăzut de la începutul războiului, iar președintele Trump a și spus că Vance are o viziune diferită asupra acestui război.
Cu cine va negocia Vance sau Rubio? Mossadul si armata israeliana au decapitat regimul. La celălalt capăt al mesei ar mai putea fi Abbas Araghchi, ministrul de Externe al Iranului. Este un diplomat cu experiență, dar nu poate vorbi în numele Gărzilor Revoluționare ale Iranului. A mai fost vehiculat președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf. Însă este imposibiul de găsit ”Delcy Rodríguez a Iranului”, care să accepte un târg foarte favorabil Casei Albe. Iar apoi, până și Delcy Rodriguez l-a numit la Ministerul Apărării din Venezuela pe fostul șef al spionajului, Gustavo Gonzales, cel care a administrat si locurile de tortură în timpul regimului Maduro. A fost suspectat de ONU de crime împotriva umanității, în 2022.
Continuarea războiului cu Iranul, o variantă care câștigă teren
Apoi, este fundamental dacă Israelul, ca parte centrală a conflictului, ar sprijini inițiativa diplomatică a SUA. Reprezentanți israelieni au subliniat recent că intenționează să continue atacurile – indiferent de eventualele discuții dintre Washington și Teheran. Având în vedere pozițiile divergente, o înțelegere rapidă pare puțin probabilă în acest moment. Deși există prime semnale diplomatice, pozițiile celor două părți sunt încă foarte îndepărtate.
Apoi, semnalele din monarhiile arabe fin Golf sunt mixte. Apelul pentru o soluție diplomatică între SUA și Iran s-a auzit din primele zile. Însă, după daunele majore provocate de Iran instalațiilor petroliere din regiune, încep să se audă și analiștii anti-iranieni și pro-israelieni care testează terenul pentru un război extins. O fac prin interviuri și analize în presa internațională. ”SUA nu-și pot permite să piardă războiul”, spune un expert din Qatar, citat de Berliner Zeitung. Fie Iranul capitulează, fie se prăbușește intern – ar fi singurele variante acceptabile pentru monarhiile din Golf și pentru SUA. Dar și pentru Israel.
Propuneri pentru negociere cu Iranul, dar și 7.000 de trupe suplimentare
Iar ceea ce se întâmplă concret, dincolo de negocierile neconfirmate SUA-Iran, indica spre o continuare a conflictului. Loviturile comune ale SUA și Israel asupra Iranului continuă, în timp ce rachetele iraniene declanșează alarme în toată Israelul. Statele din Golf resimt efectele. Arabia Saudită și Bahrain au interceptat rachetele iraniene. Kuweitul a raportat un incendiu la aeroportul principal, unde a fost lovit un rezervor de combustibil a fost lovit, potrivit Bloomberg.
În paralel, Statele Unite au desfășurat aproximativ 7.000 de trupe terestre suplimentare în Orientul Mijlociu, de la începutul războiului cu Iranul. Misiunea lor este o preociupăare mai mare pentru regimul iranian decât negocierile de pace. Donald Trump și Benjamin Netanyahu au demonstrat că pot ataca chiar în timpul negocierilor. S-a întâmplat și în iunie 2025 (războiul de 12 zile), și in februarie 2026. Prima opțiune menționată de specialiști este ca aceste trupe să preia controlul Insulei Kharg. Dar sunt luate în considerare și operațiuni pe coasta iraniană pentru a asigura Strâmtoarea Hormuz. Sau ar trebui chiar să pătrundă în interiorul țării și să securizeze stocurile de uraniu ale Iranului.
Scenariul Iwo Jima în insula Kharg și în economia lumii
Liderii care au mai rămas în viață la Teheran sunt mai atenți la declarații precum cele făcute de senatorul Lindsey Graham. „Am luat Iwo Jima. Putem face asta și acum”, a spus Graham, la Fox News. Aproximativ 7.000 de soldați americani au murit când insula ocupată de japonezi a fost cucerită în februarie și martie 1945. Donald Trump a demonstrat în ultimul an că urmărește o linie neoconservatoare și războinică, apropiata de Lindsey Graham, nicidecum linia facțiunii MAGA, pe care a mizat în campania prezidențială.
Indiferent că se va ajunge sau nu la un scenariu Iwo Jima, acest Al Treilea Război din Golf va duce la o criză energetică, potențial economică, globală și la o intensificare a cursei înarmării. Asta în special în cazul aliaților SUA din Europa și din Golf, care se tem de impredictibilitatea Washingtonului. Înarmarea presupune consum de energie, iar energia din Golf este nesigură. Rusia are aceste surse de energie. Înarmarea și relansarea economică prin industria militară ce se prefigurează în Europa presupune și minerale rare. Iar China are cvasimonopol pe mineralele rare.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.


