LIVE Întâlniri cruciale, duminică, la Geneva pe planul de pace pentru Ucraina. Trump: „Nici pe departe” nu este oferta finală. Rubio: Planul „a fost creat de SUA”

Geneva a devenit duminică centrul negocierilor internaționale pe tema războiului din Ucraina, în contextul în care oficiali americani, europeni și ucraineni se reunesc pentru prima discuție extinsă asupra planului de pace în 28 de puncte propus de președintele american Donald Trump.

Formatul întâlnirilor este încă fluid, dar surse multiple confirmă participarea actorilor-cheie, între care emisarul special Steve Witkoff și secretarul de stat american Marco Rubio. De asemenea, Ucraina vine la Geneva cu o delegație puternică, în esență militară.

Până acum, atât Ucraina, cât și aliații europeni au transmis că documentul american poate fi cel mult un punct de plecare, dar necesită modificări substanțiale pentru a deveni acceptabil. Iar sâmbătă, într-o scurtă declarație, președintele Donald Trump a spus că planul nu este „nici pe departe” oferta finală, dar că dorește o soluție rapidă și e dispus la „ajustări”, dacă negocierile avansează.

Discuțiile de astăzi se desfășoară și sub presiunea timpului, având în vedere că în acest moment, există un termen-limită dat de SUA Ucrainei pentru a accepta planul de pace: joi, 27 noiembrie.

Iată cele mai importante informații și evenimente de la negocierile de la Geneva:

• Von der Leyen: „Granițele nu pot fi schimbate prin forță” – Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmă că orice plan de pace „credibil” trebuie să „oprească vărsarea de sânge” și, în același timp, să nu „planteze semințele unui viitor conflict”. În declarația sa, citată de BBC, ea subliniază trei elemente esențiale pe care executivul european dorește să le includă: granițele Ucrainei nu pot fi schimbate prin forță, nu trebuie impuse limitări asupra armatei ucrainene care să o lase „vulnerabilă unui atac viitor”, iar rolul central al Uniunii Europene în garantarea păcii trebuie „reflectat pe deplin”, Ucraina urmând să „se alăture în final Uniunii noastre”. Von der Leyen face și un apel pentru „întoarcerea fiecărui copil ucrainean răpit de Rusia”, amintind că „zeci de mii de băieți și fete rămân captivi” în această țară.

• Delegația ucraineană a început discuțiile cu oficiali europeni – Delegația ucraineană a avut deja o serie de discuții cu oficiali europeni din domeniul securității, la Geneva, a anunțat șeful biroului președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Iermak. „În general, pentru astăzi este planificată o serie de întâlniri în diferite formate. Continuăm să lucrăm împreună pentru a obține o pace durabilă și justă pentru Ucraina”, a scris Iermak pe X. Prima întâlnire a fost cu consilierii pentru securitate națională ai liderilor din Regatul Unit, Franța și Germania: Jonathan Powell, Emmanuel Bonne și Günther Sauter. „Următoarea întâlnire va fi cu delegația americană. Suntem pe o cale foarte constructivă.”, a anunțat Iermak. Ulterior, Volodimir Zelenski a confirmat începerea discuțiilor și s-a arătat optimist: „Echipele ucrainene și americane, precum și echipele partenerilor noștri europeni, sunt în strânsă legătură și sper că vor obține rezultate. Vărsarea de sânge trebuie oprită și trebuie să ne asigurăm că războiul nu va izbucni din nou. Aștept rezultatele discuțiilor de astăzi și sper că toți participanții vor fi constructivi. Cu toții avem nevoie de un rezultat pozitiv.”

The Ukrainian delegation, appointed by President @ZelenskyyUa, has begun its work in Geneva.
Held the first meeting with the national security advisors of the leaders of the United Kingdom, France, and Germany: Jonathan Powell, Emmanuel Bonne, and Günther Sauter.
The next meeting…

— Andriy Yermak (@AndriyYermak) November 23, 2025

• Tusk vrea să se știe cine a redactat planul de pace – Premierul polonez Donald Tusk afirmă că liderii occidentali trebuie să știe cine a scris planul în 28 de puncte. „Împreună cu liderii Europei, Canadei și Japoniei, ne-am declarat disponibilitatea de a lucra pe baza planului în 28 de puncte, în ciuda unor rezerve. Totuși, înainte să începem munca, ar fi bine să știm cu certitudine cine este autorul planului și unde a fost creat.”, a spus Tusk. De la apariția planului în presă, au circulat numeroase versiuni contradictorii, iar multe surse – inclusiv republicani americani – au pus sub semnul întrebării narațiunea oficială promovată de administrația Trump.

• Discuții „pozitive și constructive” între SUA și Ucraina – Un oficial american, citat de Reuters, a declarat înaintea negocierilor de la Geneva că „au existat discuții pozitive și constructive cu ucrainenii, cu întâlniri bune sâmbătă seara”. Potrivit acestuia, „părțile intră în discuții cu mult impuls”, însă negocierile „nu au început încă în mod serios”, deoarece în această dimineață au loc mai multe reuniuni de coordonare. Oficialul a precizat că urmează „o zi întreagă de discuții în diferite formate” între reprezentanții SUA și ai Ucrainei, potrivit Al Jazeera.

• Europa pregătește o contrapropunere – Europa a redactat o contrapropunere la planul SUA-Rusia și urmează să o prezinte astăzi la Geneva, au transmis surse europene pentru Sky News.

• Zelenski: E nevoie urgentă de apărare aeriană – Înaintea discuțiilor de la Geneva, Volodimir Zelenski a afirmat că Rusia a atacat în ultima săptămână blocuri de locuințe, infrastructură civilă și instalații energetice, lansând peste 1.050 de drone și aproape 1.000 de bombe cu planare. El a anunțat finalizarea misiunii de căutare la Ternopil, unde 33 de persoane, inclusiv șase copii, au fost ucise. „Consilierii noștri vor lucra astăzi în Elveția cu SUA, Germania, Franța și Regatul Unit. Dar, în paralel cu demersurile diplomatice, trebuie să facem totul pentru a ne consolida apărarea în fața acestor atacuri rusești odioase..”, a scris el. Zelenski a cerut accelerarea livrărilor de sisteme antiaeriene și rachete.

Last night, search and rescue operations in Ternopil at the site where a missile struck a residential building were completed. Rescuers worked nonstop for four days. As a result of this Russian crime, 33 people were killed, including 6 children. My condolences to the families and… pic.twitter.com/Hovz4oq3px

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 23, 2025

• Kellogg: Suntem la doi pași de încheierea războiului – Keith Kellogg, trimisul special al președintelui american, a evaluat pozitiv planul Washingtonului și a afirmat că războiul este aproape de final. „Suntem în ultimii doi metri”, a declarat el pentru Fox News. Kellogg a spus că a discutat recent cu partea ucraineană și că „ucrainenii chiar au încredere în americani”, subliniind că SUA trebuie să adauge garanțiile de securitate necesare.

• Rubio clarifică originea planului de pace în 28 de puncte – Secretarul de stat american Marco Rubio a precizat sâmbătă că cel mai recent plan de pace pentru Ucraina „a fost creat de Statele Unite”, contrazicând declarațiile făcute anterior de doi senatori americani. Rubio a scris pe platforma X că documentul reprezintă „un cadru solid de negocieri și se bazează pe elemente furnizate de partea rusă, dar și pe contribuții anterioare și actuale ale Ucrainei”. Înaintea acestei clarificări, senatorul republican Mike Rounds susținuse că Washingtonul „doar a recepționat propunerile Moscovei”, afirmând: „Nu este recomandarea noastră, nu este planul nostru de pace”. Senatorul Angus King a întărit această idee. El a descris documentul drept „în esență o listă de dorințe ale rușilor”.

The peace proposal was authored by the U.S.

It is offered as a strong framework for ongoing negotiations

It is based on input from the Russian side. But it is also based on previous and ongoing input from Ukraine. https://t.co/JWbAQ04kcw

— Marco Rubio (@marcorubio) November 23, 2025

• Trump zice că nu e „nici pe departe” oferta finală – Donald Trump a declarat sâmbătă, în fața Casei Albe, că planul său nu este „oferta finală”. Întrebat de jurnaliști dacă textul în 28 de puncte reprezintă ultima formulă posibilă, președintele american a răspuns: „Nu, nici pe departe”. El a insistat că obiectivul Washingtonului este obținerea păcii și a afirmat că războiul „nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată”, adăugând că în opinia sa conflictul ar fi fost evitat dacă ar fi fost președinte în 2022. Trump a transmis că dorește o soluție rapidă și a sugerat că este dispus să ajusteze planul, dacă negocierile avansează.

Cine participă la reuniunea de la Geneva

Franța, Germania și Regatul Unit își trimit consilierii pe probleme de securitate națională la Geneva. Un oficial francez a precizat că reprezentantul președintelui Emmanuel Macron se va alătura omologilor săi europeni și delegației americane. Italia a anunțat la rândul său că va fi reprezentată de Fabrizio Saggio, iar Bruxellesul va participa prin structurile de securitate ale Uniunii Europene, relatează AFP și dpa, citate de Agerpres.

Din partea americană, secretarul de stat Marco Rubio și emisarul special Steve Witkoff sunt așteptați la discuții. Secretarul american al armatei, Daniel Driscoll, care s-a întâlnit joi cu Volodimir Zelenski la Kiev, a sosit deja la Geneva. Un oficial american a confirmat chiar că sâmbătă seara va avea loc o cină informală între delegațiile americană și ucraineană, înaintea discuțiilor oficiale de duminică.

Ucraina vine la Geneva cu una dintre cele mai puternice delegații. Președintele Zelenski a semnat sâmbătă decretul prin care a constituit echipa oficială de negociere, condusă de Andrii Iermak și formată din șefii structurilor de securitate, informații și armată – o delegație în esență militară. Şeful Consiliului de Securitate, Rustem Umerov, a anunțat că discuțiile cu americanii vor viza „posibilii parametri ai unui viitor acord de pace”.

Ce presupune planul de pace în 28 de puncte și cum s-au poziționat Trump, Zelenski și Putin

Planul propus de SUA prevede cedări teritoriale semnificative în favoarea Rusiei și restricții dure asupra statutului militar și geopolitic al Ucrainei. Include, de asemenea, garanții de securitate pentru Ucraina, inspirate din Articolul 5 al NATO.

Crimeea, Donețk și Lugansk ar fi recunoscute de facto ca teritorii rusești, inclusiv de către SUA. Regiunile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de-a lungul actualei linii de front. Ucraina s-ar retrage din partea regiunii Donețk pe care o mai controlează (cam 14%), aceasta devenind zonă tampon demilitarizată sub control rusesc.

Ucraina ar renunța total la aderarea la NATO (dar va putea deveni membru UE), își va limita armata la circa 600.000 de militari (de la 880.000), niciun fel de trupe de pace nu vor staționa în Ucraina, care va fi protejată de baze de avioane de luptă europene create în Polonia.

Se semnează un pact de neagresiune între Rusia, Ucraina și Europa, iar dacă Rusia ar invada din nou Ucraina, s-ar declanșa un răspuns tip „articolul 5 al NATO” din partea SUA și a aliaților europeni.

100 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate ar finanța reconstrucția Ucrainei, centrala nucleară Zaporojie ar fi repornită, energia fiind împărțită 50%–50% între Ucraina și Rusia, ar începe reintegrarea Rusiei în economia globală.

Mai mult, SUA ar încheia un acord cu Rusia în energie, resurse naturale, infrastructură, inteligență artificială, centre de date și extracția metalelor rare.

Toate părțile primesc o amnistie completă pentru actele comise în timpul războiului, toate ambiguitățile din ultimii 30 de ani vor fi considerate rezolvate, Rusia se obligă să nu invadeze țările vecine, iar NATO să nu se extindă în continuare. Ucraina trebuie să organizeze alegeri în 100 de zile de la semnarea acordului.

Un „Consiliu pentru Pace” condus de Donald Trump ar supraveghea implementarea planului.

O analiză AFP arată că în urma planului american, care prevede retragerea armatei ucrainene din teritorii pe care le controlează în continuare, Rusia ar putea să câștige o suprafață de aproximativ 2.300 kmp, aproape suprafața Luxemburgului, fără să tragă un singur foc de armă.

Trump a confirmat că joi, 27 noiembrie, ziua de Thanksgiving în SUA, este termenul-limită dat Ucrainei pentru semnarea planului de pace. A justificat implicarea SUA în plan pentru că vor ca uciderile să înceteze, a avertizat Ucraina că situația de pe front este gravă și că „va pierde mai mult teritoriu într-un timp scurt”. A mai spus că termenul-limită ar putea fi ajustat, doar dacă negocierile avansează satisfăcător.

Și Vladimir Putin a confirmat, într-un final, că a primit planul de pace american,  după ce, în ultimele zile, Kremlinul susținuse public că nu a primit „oficial” niciun document. A zis că e o versiune modernizată a planului prezentat la întâlnirea cu Trump din Alaska și că ar putea „servi drept bază” pentru o eventuală soluționare finală a conflictului.

Putin a mai declarat că Moscova este pregătită pentru discuții despre pace, dar e, în același timp, mulțumită și de evoluțiile „operațiunii militare speciale”. Și dacă Kievul refuză propunerile lui Trump, Rusia va continua să cucerească teritorii ucrainene.

Volodimir Zelenski a promis că va negocia și va face tot ce ține de partea ucraineană ca să nu existe pretexte că Kievul se opune încheierii războiului. Totuși, într-un mesaj transmis națiunii vineri seara, Zelenski a spus că este unul dintre cele mai grele momente din istoria Ucrainei, care se află în fața unei alegeri extrem de dificile: „Fie pierderea demnității noastre, fie riscul de a pierde un partener esențial. Fie acceptarea celor 28 de puncte dificile, fie o iarnă extrem de dură – cea mai dură de până acum – și pericolele care vin odată cu ea. O viață fără libertate, fără demnitate, fără dreptate. Și să ni se ceară să avem încredere într-un om care ne-a atacat deja de două ori”.