Durerea de cap este unul dintre cele mai frecvente
simptome cu care ne confruntăm. O durere de cap este, de fapt, o durere a
nervilor și a mușchilor de la nivelul capului și gâtului sau a meningelui,
membrana care protejează encefalul și măduva spinării.
“Durerile de cap pot fi primare, cauzate de
hipersensibilitatea anumitor structuri aflate la nivelul capului și declanșate
de factori ce țin de stilul de viață și de mediu, sau secundare, când sunt
cauzate de anumite boli. Durerile de cap primare sunt, de regulă, mai puțin
grave și pot fi prevenite prin evitarea factorilor declanșatori. Cele secundare
au caracter constant și sunt cu atât mai periculoase cu cât este mai gravă
afecțiunea de fond”, explică Dr. Dan Mitrea medic neurolog la Clinica Neuroaxis, prima
clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România.
Aproximativ 65% din populația lumii cu vârste între 18
și 65 de ani se confruntă cu cel puțin un tip de cefalee (durere de cap) pe
parcursul unui an, arată o meta-analiză publicată în The Journal
of Headache and Pain. Printre factorii care declanșează frecvent durerile
de cap se numără stresul și oboseala cronică, consumul de alcool, alimentele
procesate, deshidratarea, tulburările de somn sau o postură incorectă în fața
calculatorului. Statul prelungit pe scaun, la calculator, într-o postură
incorectă, cu spatele îndoit, capul aplecat și umerii aduși în față, duce la
tensionarea musculaturii spatelui, umerilor și gâtului și, pe cale de
consecință, la declanșarea durerilor de cap.
Ce afecțiuni poate ascunde durerea
de cap?
Când durerea de cap nu are o cauză evidentă legată de
stilul de viață sau nu cedează la antialgice obișnuite, ea poate fi semnalul
unei boli neurologice.
Printre afecțiunile cu potențial grav care se pot
manifesta prin durere de cap se numără: encefalita, o inflamație severă a
creierului, cel mai frecvent cauzată de infecții virale sau bacteriene, care
poate fi însoțită de febră, convulsii, sensibilitate la lumină, rigiditate a
gâtului sau pierderea conștienței și meningita, o infecție a meningelui care se
manifestă prin durere resimțită ca o presiune în cap, febră și fotofobie,
putând duce la afectarea permanentă a creierului sau chiar la septicemie. De asemenea,
cheagurile de sânge formate la nivelul sistemului venos cerebral, tromboza
venoasă cerebrală, se manifestă prin cefalee foarte puternică însoțită de
vărsături, tulburări de vedere, slăbiciune musculară, crize convulsive și
pierderea conștienței. Tumorile cerebrale, anevrismele rupte și accidentul
vascular cerebral sunt alte afecțiuni grave care pot debuta sau se pot însoți
de dureri de cap intense.
Semnalele care arată că e o urgență
Nu orice durere de cap necesită o vizită de urgență la
spital. Dar există o serie de semne clare care indică necesitatea unui consult
medical imediat. Este foarte importantă prezentarea urgentă la medic când sunt
prezente: greață, vărsături în jet; parestezii (furnicături), amorțeli la
nivelul membrelor; pareză facială sau hemipareză, slăbiciune ori paralizie pe o
parte a corpului; probleme de echilibru și coordonare; tulburări cognitive, de
vorbire sau de vedere; modificări de personalitate; febră; rigiditate la
nivelul gâtului; stare de somnolență; convulsii; pierderea conștienței.
“Un semnal specific este așa-numita „durere
tunet”, o cefalee care atinge intensitate maximă în câteva secunde și este
complet diferită de orice durere de cap avută anterior. Aceasta poate indica
ruptura unui anevrism cerebral și necesită prezentare de urgență la 112”,
precizează Dr. Dan Mitrea, medic neurolog.
Când să mergi la neurolog, chiar
dacă nu e urgență
Dincolo de situațiile de urgență, există și scenarii
în care o programare la neurolog se impune fără amânare: când durerea de cap
apare brusc și este intensă sau asociată cu un deficit neurologic; când durerea
este atipică și este însoțită și de alte senzații, precum somnolența, și apare
în prima parte a zilei; sau când durerea nu trece, indiferent de remediul
încercat.
De asemenea, dacă durerea de cap devine din ce în ce
mai frecventă, dacă ai nevoie de antialgice aproape zilnic sau dacă o durere
veche și-a schimbat brusc caracterul, acestea sunt motive suficiente pentru un
consult specializat.
