Mulți oameni au impresia că vara este anotimpul în care te îmbolnăvești cel mai greu. În realitate, spun specialiștii, temperaturile ridicate pot afecta funcționarea sistemului imunitar și pot favoriza apariția unor infecții sau a altor probleme de sănătate. Din fericire, există măsuri simple care pot reduce aceste riscuri.
Căldurile ridicate crează probleme sistemului imunitar FOTO profimedia
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Mulți oameni cred că perioadele cu vreme schimbătoare, frig sau vânt puternic favorizează îmbolnăvirile, în timp ce vara este un anotimp în care riscul de infecții scade considerabil. Temperaturile ridicate creează adesea impresia că răcelile și virozele nu mai reprezintă o amenințare.
Specialiștii atrag însă atenția că lucrurile nu sunt atât de simple. Căldura extremă și episoadele de caniculă pot afecta funcționarea sistemului imunitar și pot face organismul mai vulnerabil în fața unor infecții și a altor probleme de sănătate. Din fericire, cercetările arată că există măsuri eficiente prin care aceste efecte pot fi prevenite sau reduse.
Temperaturile ridicate din timpul verii cauzează inflamație
Există mai multe studii importante care analizează efectele temperaturilor ridicate asupra sănătății, în special asupra sistemului imunitar. Cercetătorii au identificat o legătură între episoadele de caniculă și anumite reacții ale organismului, inclusiv modificări ale nivelului unor celule din sânge și ale markerilor inflamatori.
Unul dintre cele mai ample studii pe această temă a fost prezentat în cadrul conferinței „Epidemiology, Prevention, Lifestyle and Cardiometabolic Health”, organizată de American Heart Association, la Chicago. Deși cercetări anterioare au sugerat existența unei legături între temperatură și inflamația din organism, acesta este considerat unul dintre cele mai extinse studii realizate până în prezent.
Echipa de cercetători a analizat probe de sânge prelevate de la 624 de participanți cu vârste cuprinse între 20 și 70 de ani. Fiecare voluntar a oferit câte o probă în timpul verilor anilor 2018 și 2019. Oamenii de știință au măsurat concentrațiile a 11 tipuri de citokine și nivelurile a nouă categorii de celule imunitare din fiecare probă.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În același timp, au fost analizate și condițiile meteorologice din ziua recoltării, folosind Indicele Universal al Climei Termice (UTCI), un indicator care evaluează efectul combinat al temperaturii, umidității și vitezei vântului asupra organismului uman. În perioada studiată, valoarea medie a UTCI a fost de aproximativ 26 de grade Celsius.
Rezultatele analizelor de sânge au fost corelate cu datele meteorologice, iar cercetătorii au ajustat statistic rezultatele în funcție de factori precum sexul, vârsta, rasa și nivelul de educație al participanților.
Concluziile au arătat că, în perioadele cu temperaturi mai ridicate, în special atunci când indicele termic depășea echivalentul a aproximativ 25 de grade Celsius, nivelurile unor citokine inflamatorii creșteau semnificativ, sugerând un răspuns inflamator mai accentuat al organismului. În același timp, cercetătorii au observat valori mai mari ale monocitelor, un tip de globule albe implicate în procesele inflamatorii și în apărarea împotriva agenților patogeni.
Studiul a evidențiat și o scădere a nivelului limfocitelor B, celule ale sistemului imunitar care contribuie la producerea anticorpilor și la combaterea infecțiilor.
Aceste rezultate sugerează că temperaturile ridicate pot favoriza apariția unui răspuns inflamator și pot influența funcționarea sistemului imunitar. Inflamația persistentă este asociată cu un risc mai mare de boli cardiovasculare și reprezintă unul dintre mecanismele prin care organismul răspunde la infecții sau leziuni.
Pe scurt, cercetarea indică faptul că episoadele de caniculă nu solicită doar sistemul cardiovascular, ci pot modifica și activitatea sistemului imunitar, crescând markerii inflamației și reducând unele dintre celulele implicate în apărarea organismului. Acest fenomen ar putea explica, cel puțin parțial, de ce perioadele cu temperaturi extreme sunt asociate cu un risc mai mare de probleme de sănătate.
Este oficial: ONU anunță că temperatura globală va depăși pragul de 1,5 grade Celsius în următorul deceniu
Căldura modifică compoziția sângelui
Efectele caniculei și, în general, ale temperaturilor foarte ridicate nu se rezumă doar la inflamație și la afectarea sistemului imunitar. Alte studii arată că expunerea prelungită la căldură poate produce modificări reale și măsurabile ale compoziției sângelui, chiar și la persoane perfect sănătoase. Aceste schimbări pot crea impresia unei capacități reduse de transport al oxigenului, deși numărul total al globulelor roșii nu scade în mod real.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Un studiu publicat în Medical Aspects of Harsh Environments arată că adaptarea organismului la temperaturi ridicate determină creșterea volumului plasmatic, un mecanism de protecție menit să mențină tensiunea arterială și să faciliteze răcirea corpului în condiții de stres termic.
Alte cercetări indică faptul că vremea caniculară stimulează eliberarea unor hormoni ai stresului, precum cortizolul, care pot reduce activitatea anumitor celule imunitare și pot diminua capacitatea organismului de a răspunde eficient la agenții patogeni.
În plus, temperaturile ridicate favorizează stresul oxidativ, un proces care poate afecta integritatea barierei protectoare a tractului gastrointestinal și o poate face mai permeabilă pentru bacterii și toxine. Deși infecțiile respiratorii sunt mai frecvente în sezonul rece, stresul termic provocat de caniculă poate crește vulnerabilitatea organismului, inclusiv în fața unor infecții digestive.
Pe scurt, cercetările sugerează că expunerea prelungită la căldură poate afecta funcționarea sistemului imunitar, poate favoriza inflamația și poate modifica anumite caracteristici ale sângelui și ale barierei intestinale. Deshidratarea și lipsa unei recuperări adecvate pot amplifica aceste efecte și pot crește riscul apariției unor probleme de sănătate.
Cum ne putem proteja organismul de efectele căldurii
Vestea bună este că medicii au elaborat o serie de recomandări simple pentru a proteja organismul de efectele stresului termic din timpul verii. Cele mai importante măsuri sunt răcirea eficientă a corpului și menținerea unei hidratări constante.
Specialiștii recomandă evitarea expunerii la soare în orele de vârf, purtarea unor haine lejere, deschise la culoare și petrecerea timpului în spații climatizate ori de câte ori este posibil, acestea fiind mai eficiente decât simpla folosire a ventilatoarelor.
Temperaturi fără precedent pentru luna mai în mai multe țări europene: maxime istorice în Franța și Marea Britanie
Hidratarea joacă un rol esențial. Medicii recomandă consumul a cel puțin 2-3 litri de apă pe zi, fără a aștepta apariția senzației de sete. În perioadele cu temperaturi extreme, organismul pierde prin transpirație nu doar apă, ci și electroliți importanți. De aceea, poate fi util consumul de băuturi cu electroliți sau al unor alimente bogate în sodiu, potasiu și magneziu.
Totodată, este indicată limitarea consumului de alcool și de băuturi cu un conținut ridicat de cofeină, deoarece acestea pot favoriza deshidratarea.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
La fel de important este și mediul în care ne petrecem timpul. În timpul zilei, ferestrele ar trebui ținute închise și protejate cu jaluzele, draperii sau obloane, pentru a reduce încălzirea locuinței. Aerisirea este recomandată pe timpul nopții și dimineața devreme, când temperaturile sunt mai scăzute.
Vestimentația poate face, de asemenea, diferența. Hainele ușoare, largi și în culori deschise ajută organismul să elimine mai eficient căldura. O pălărie cu boruri largi și ochelarii de soare cu protecție UV sunt recomandate în timpul expunerii la soare.
Specialiștii sfătuiesc, de asemenea, să fie limitate activitățile fizice intense în aer liber și să fie evitată expunerea directă la soare între orele 11.00 și 17.00, interval în care radiația solară este, de regulă, cea mai puternică.
Pentru scăderea rapidă a temperaturii corporale sunt recomandate dușurile sau băile răcoroase, precum și aplicarea unor prosoape umede și reci pe gât, la subraț și pe încheieturile mâinilor, zone care contribuie la răcirea rapidă a organismului.
